Este o procedură ecografică foarte modernă, evoluată, adresată cazurilor în care trebuiesc obținute informații foarte exacte asupra circulației din anumite organe sau regiuni patologice. CEUS ofera vizualizare mai buna a structurilor anatomice comparativ cu imaginea ecografica clasica. Constă din injectarea unei cantități foarte mici de substanță de contrast într – o venă periferică, de regulă vena cubitală. Cantitatea de substanță de contrast este de cca. 100 ori mai mică decât în cazul altor proceduri imagistice (CT sau RMN) ceea ce constituie un mare avantaj și confort pentru pacient. In plus, se păstrează caracterul neinvaziv al investigației aceasta fiind de fapt o caracteristică a ecografiei în ansamblul său.
Substanta de contrast pune in evidenta arterele si venele si realizeaza, astfel, o harta a vaselor mari si mici din structura tesuturilor normale si patologice. Agentii de contrast folosiți în ecografie se comporta ca trasori vasculari care permit depasirea limitelor imagistice ale ultrasonografiei convenționale sau Doppler în ceea ce priveste studiul. De subliniat că trasorii folosiți la CEUS permit evidentierea microvascularizatiei parenchimatoase si circulatia in vasele mari, in functie de indicatiile clinice. Astfel se descriu si se studiaza modelele de comportament vascular in diverse faze vasculare, similar cu studiile efectuate la tomografie computerizata cu substanta de contrast, sau RMN cu substanta de contrast.
Explorarea CEUS este indicată în primul rând în detectarea tumorilor și în caracterizarea acestora. Permite discriminarea tumorilor hepatice benigne și maligne. Ușurează diagnosticul de abces hepatic (de ex. la pacienți cu stări septice). Ajută ca caracterizarea naturii diferitelor tumori și blocuri limfoganglionare. Este utilă pentru aprecierea eficienței tratamentului. Are valoare mare în detectarea rupturilor posttraumatice ale organelor (splina, ficat, rinichi etc.). Este utilă în evaluarea neoplaziile ovariene și uterine. Este foarte precisă în aprecierea eficienței terapiei emboligene (de ex. La ficat pentru tumori; la uter pentru fibroame).
Pentru îmbunătățirea calității imaginilor este important ca pacientul să nu mănânce 6 ore înaintea examinării și eventual să folosească cărbune medicinal înaintea examinării (2-3 comprimate).
 
Endoscopia digestivă reprezintă un ansamblu de proceduri invazive prin care se obțin imagini ale interiorului tubului digestiv.
Aceste proceduri sunt efectuate cu ajutorul unor dispozitive numite endoscoape. Există endoscoape pentru explorarea tubului digestiv superior (faringe, esofag, stomac, duoden) - gastroscoape. De asemenea există endoscoape pentru explorarea tubului digestiv inferior ( canal anal, rect, colon și ileon terminal) - colonoscoape.
Procedurile endoscopice sunt indicate in principal in diagnosticarea si monitorizarea bolilor tubului digestiv Endoscopul permite obtinerea de imagini din interiorul tubului digestiv. Gastrosopul poate fi introdus in faringe, esofag, stomac si , dupa intubarea pilorului , se poate examina duodenul si papila duodenala. Colonoscopul vizualizeaza mucoasa rectului, colonului (sigmoid, descendent, trasvers , ascendent) si chiar a ultimului segment de intestin subtire - ileonul terminal.
Pentru îmbunătățirea calității imaginilor este important ca pacientul să nu mănânce 6 ore înaintea gastroscopiei. In cazul colonoscopiei este necesară o pregatire mai elaborată ce impune un regim alimentar fara fructe si legume cu 2-3 zile inainte iar in ziua dinaintea colonoscopiei trebuie tinuta o dieta doar cu lichide clare și o soluție ce provoacă diaree. În acest fel se obține o curățare a intestinelor. Doar după o astfel de pregătire se poate efectua o colonoscopie ce poate evalua complet mucoasa intestinală.