Endoscopia digestiva superioara este metoda de electie pentru investigarea si recoltarea de probe biologice de la nivelul tubului digestiv superior, respectiv: esofag, stomac si duoden.
Limitarile endoscopiei deriva din natura intra-luminala a investigatiei: endoscopia vizualizeaza interiorul segmentelor tubului digestiv, dar nu poate investiga organe sau afectiuni situate in afara lumenului. Astfel, majoritatea organelor abdominale (ficat, colecist, pancreas, splina, rinichi, vezica urinara, etc) nu pot fi investigate direct cu ajutorul endoscopiei.
Din acest motiv, ecografia asociata consultului de specialitate este adesea prima investigatie efectuata de catre medicul gastroenterolog pentru stabilirea unui diagnostic, atat in cadrul preventiei active, cat si pentru monitorizarea in timp.
Ce este endoscopia digestiva superioara?
Endoscopia digestiva superioara este o investigatie video ce permite medicului sa observe interiorul intregului tract digestiv superior (esofag, stomac, duoden) cu ajutorul unui instrument flexibil prevazut cu o mica camera video si sursa de lumina numit endoscop. Endoscopia digestiva superioara este de mare ajutor atat in scop diagnostic prin descoperirea leziunilor la nivelul tubului digestiv superior, cat si in scop terapeutic prin prelevarea de probe biologice (biopsii) pentru analiza histopatologica, extirparea polipilor sau stoparea hemoragiilor, etc.
Endoscopia digestiva superioara mai este denumita si esofago-gastro-duodenoscopie sau gastroscopie, intrucat permite investigarea segmentelor superioare ale tubului digestiv.
Avantajele endoscopiei digestive superioare
Endoscopia digestiva este o metoda de mare acuratete de a examina esofagul, stomacul si duodenul. Este o investigatie extrem de precisa care poate depista leziuni ale tubului digestiv superior, uneori cu mult timp inainte ca pacientul sa resimta simptome si sa fie constient de boala.
Prin endoscopie pot fi detectate si diagnosticate modificari precum hemoragiile, inflamatiile, ulceratiile, infectiile, tumorile, hernia hiatala sau ciroza hepatica existand astfel posibilitatea ca medicatia si investigatiile ulterioare sa fie tintite pe diagnosticul descoperit. Vizualizarea în Narrow Band Imaging (NBI) este o metodă recent descoperită care sporeste considerabil puterea de diagnostic a endoscopiei digestive.
Spre deosebire de celelalte metode de investigare, endoscopia digestiva superioara se remarca prin acuratetea diagnosticului, putand detecta leziuni care nu sunt vizibile prin efectuarea radiografiei cu bariu (enema baritata). De asemenea, in comparatie cu "endoscopia cu capsula", endoscopia digestiva superioara este unica metoda care permite recoltarea biopsiei pentru determinarea naturii leziunii depistate sau confirmarea prezentei Helicobacter Pylori, cauza principala a ulcerului gastric si duodenal.
Cancerul gastric si cel esofagian pot fi diagnosticate cu ajutorul endoscopiei, insa mai important este faptul ca endoscopia digestiva poate depista cancerul in faza preclinica, cu multi ani inainte ca pacientul sa acuze disconfort si sa fie constient de prezenta acestei boli. Depistarea timpurie a cancerului si a altor afectiuni ofera cele mai mari sanse de vindecare, de aceea endoscopia digestiva superioara este una dintre cele mai importante investigatii din sfera gastroenterologiei.
Cui îi este recomandată endoscopia digestiva superioara?
În Romania, cancerul gastric se afla pe locul al doilea ca frecventa dupa neoplasmul bronhopulmonar, si este o boala cu prognostic nefavorabil intrucat simptomele apar atunci cand afectiunea este deja intr-un stadiu avansat. Cu toate acestea, cancerul gastric este de fapt una dintre putinele afectiuni neoplazice care poate fi depistata timpuriu, atunci cand sansele de supravietuire sunt cele mai mari.
Din acest motiv, persoanelor trecute de 50 ani le este recomandata endoscopia digestiva superioara in scop profilactic pentru screeningul cancerului gastric chiar daca starea de sanatate este aparent buna.
De asemenea, endoscopia digestiva superioara este recomandata persoanelor care:
- fumeaza si/sau au o alimentatie bogata in sare, condimente tari, afumaturi sau prajeli;
- prezinta anemie, pierdere in greutate sau alte simptome digestive fara o cauza aparenta;
- au testat pozitiv la prezenta bacteriei Helicobacter Pylori;
- au fost diagnosticati in trecut cu o afectiune cu localizare digestiva;
- au antecedente in familie de ulcer gastric sau cancer cu localizare digestiva;
- sufera de o afectiune cronica hepatica (hepatita virala, etc) si/sau consuma excesiv alcool.
În ce constă examenul endoscopic?
Endoscopul este un tub flexibil cu diametrul de 0,9 cm; mai subtire decat degetul mic de la mana, si de asemenea mai subtire decat bolul alimentar pe care il inghitim in timpul mesei. In timpul investigatiei, medicul lucreaza in permanenta pe calea digestiva, astfel incat caile respiratorii nu sunt blocate, pacientul putand respira in voie.
Pacientul este culcat pe partea stanga pe patul de investigatie si o piesa bucala este introdusa intre incisivi pentru a preveni lezarea endoscopului. Dupa aceasta pregatire, medicul introduce endoscopul in cavitatea bucala a pacientului si il ghideaza apoi cu blandete in timp ce parcurge esofagul, stomacul si prima parte a intestinului subtire numita duoden.
Sursa de lumina si camera video din capatul endoscopului permit observarea in detaliu a interiorului segmentelor investigate, iar canalul de lucru permite introducerea de mici instrumente cu ajutorul carora se pot preleva la nevoie biopsii sau se pot rezeca eventualii polipi depistati. Imaginile video sunt stocate astfel incat pacientul primeste pe suport DVD inregistrarea intregului examen endoscopic.
Pregătirea pentru endoscopia digestiva superioara
Pentru reusita endoscopiei este necesar ca segmentele tubului digestiv superior sa fie libere de resturi alimentare. In functie de contextul medical al pacientului, recomandari pentru pregatire variaza, insa in general pacientul evita consumul de alimente solide si lichide colorate cu 6-8 inainte de endoscopie. Optional, pentru prevenirea acumularii de spuma la nivelul segmentelor vizualizate, medicul poate recomanda administrarea orala de substante precum simeticona.
După endoscopie
Daca endoscopia indică prezenta unei afectiuni, medicul gastroenterolog recomandă tratament specific, asociat cu regim igieno-dietetic de crutare digestiva. Aceste recomandari igieno-dietetice sunt utile in afectiuni precum: boala de reflux gastro-esofagian, esofagita, hernie hiatala, dispepsie, gastrita, ulcer gastric, duodenita, ulcer duodenal.
A preveni este mai uşor decât a trata
Un control medical de rutina poate salva viata dumneavoastra sau a unei persoane dragi prin depistarea la timp a unei posibile afectiuni grave, atunci cand tratarea acesteia are sanse mari de reusita.
Va invitam sa ne contactati in vederea programarii unui consult de rutina, chiar daca sanatatea dumneavoastra este buna, si cu atat mai mult daca prezentati unul sau mai multe din urmatoarele simptome:
disconfort abdominal sau indigestie repetata;
senzatie repetata de balonare imediat dupa masa;
senzatia de arsura gastrica sau arsura "in capul pieptului";
urme de sange prezent in scaun (fie rosu deschis sau foarte inchis la culoare);
vomitat repetat sau vomitat cu urme de sange prezente;
pierdere in greutate fara un motiv aparent;
